Deditei

Denumire stiintifica deditei:

Pulsatilla vulgaris

Denumire populara deditei:

adormiţele, brebenel, dediţei de pădure, dediţei vineţii, floarea paştelui, floarea-ursului, floarea-vantului, iarba-vantului, oiţe, sisinei, spanţ, vanturele.

Proprietati terapeutice deditei:

- se poate folosi pentru efectele anestezice sau de refacere in foarte multe afecţiuni in special pentru tratarea eczemelor pruriginoase şi zemuinde.

Afectiuni tratate cu deditei:

boli tratate cu deditei: amenoree, anexite, blenoragie, boli uterine (sedativ), climacteriu, dismenoree, dermatoze, dureri articulare, eczeme pruriginoase şi zemuinde, eriteme cutanate, migrene, nevralgii, nevroze, orhite, ovarite, paralizii-pareze ale nervilor  periferici, pecingine, reumatism, sciatică, sedativ nervos, tulburări de ritm cardiac, tuse pe bază nervoasă, uretrite.

de preparare deditei: tinctura de deditei, ceai de deditei, suc de deditei:

- tinctură de deditei  in proportie de 1/5, deditei  planta maruntita si alcool alimentar de 70 de grade. Acestt amestect se tine timp de 15 zile la temperatura camerei, agitand des. La final se strecoară si după această perioadă şi se va putea consuma cate o linguriţă diluată cu apa

- ceai de deditei: se face dintr-o linguriţă de plantă care se pune in 250 ml de apă fierbinte. Se lasa acoperit timp de 15 minute dupa care se strecoara. Se poate bea cate un ceai pe zi.

- sucul de deditei are proprietăţi revulsive.

Deditei in traditia populara

Tulpinile de deditei se foloseau pentru vopsit in verde şi albastru in amestec cu floarea soarelui, fierte an borş, in care se punea piatră acră şi vanătă.

Din frunzele de deditei se făcea o fiertură care se picura in ochi sau numai se spălau cu ea contra durerilor. Cu tulpinile florifere se făceau scăldători.

Cu florile uscate de deditei se afumau copiii care nu puteau dormi noaptea. Se punea pe o lopăţică puţin jăratec, se lua 3 degete de flori şi se presărau pe el, afumandu-se