Boz

Denumire stiintifica boz:

Sambucus ebulus Fam. Caprifoliaceea

Denumire populara boz:

bozie

Mod de preparare boz:

- ceai de boz  se prepara dintr-o linguriţă de rădăcină de boz  la 500 ml de apă. Dupa ce se fierbe timp de 5 minute se strecoara. Se pot consuma in cursul unei zile, maximum această cantitate.

- 1 linguriţă de frunze mărunţite de boz se vor pune la 500 ml apă clocotită. Se lasa acoperit 10 minute apoi se strecoara. Se va consuma in cursul unei zile 250- 500 ml de ceai.

- tinctura de fructe de boz se prepară ca cea de soc dar administrarea este doar jumătate din cea a socului fiind mai puternic acesta.

Bozul in traditia populara

In trecut boabele de boz erau folosite pentru colorat.

in medicina populară bozul era una dintre cele mai importante plante. Decoctul rădăcini se lua in gură contra durerilor de dinţi.

Pentru răceli, reumatism, se făceau băi generale sau locale, cu decoct fiert intr-o căldare, apoi turnat in vasul de baie. in Ialomiţa se scălda bolnavul răcit sau  făceau abureli pană incepea să curgă năduşeala pe el. in timp ce se făcea abureala se aşterneau pe un cearceaf foi de boz, se aşeza bolnavul pe ele, se acoperea cu o invelitoare groasă. Bolnavul cădea intr-un somn greu, năduşea de nu mai ştia de el şi apoi şi revenea, se uşura.

Cu decoct se spălau umflăturile, mătricile, scrantiturile, obrintelile, iar cu resturile lor se făceau legături, oblojeli. Rădăcina de boz se fierbea bine, cu tătăneasă, peliniţă şi se punea apoi pe ele făină de secară, piper negru, undelemn şi tăraţe de grau, iar cu amestecul obţinut se făceau cataplasme pentru durerile de mijloc, de şale.

Rădăcina plămădită  in rachiu se lua contra constipaţiei, fiind un purgativ drastic, periculos.

Ceaiul din frunze se dădea in Vrancea copiilor contra crampelor, iar decoctul mai concentrat contra limbricilor. Decoctul din rădăcină sau fructe se intrebuinţa contra ascitei.

Se fierbeau boabele sau rădăcinile pisate, pană scădea la un sfert şi se beau 3 păhărele pe zi; sau se fierbeau boabe coapte cu 500 g zahăr pană se obţinea o marmeladă care se punea intr-o oală curată. Alte 500 g de boabe se punea in 500 ml de spirt sau rachiu bun şi se lăsa să stea cateva zile la căldură. Bolnavul lua cate o linguriţă de magiun şi cate un păhărel din rachiul plămădit cu boabele.

Ceaiul din frunze de boz sau decoct in apă ori vin, in amestec cu alte plante medicinale se folosea contra blenoragiei.

O legătură din boz se punea pe piept celor bolnavi de oftică.