Tuesday, May 7, 2013

CAȘUL-POPII,NALBA(Malva vulgaris- M. neglecta)

       Descriere: Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele – creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo a fost odata o casa, o ferma sau o curte. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este genreal cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte varietati de la Malva, sunt raspindite prin gradinile de flori si zarzavat. Ele contin in frunze, flori si tulpini substante mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este o planta tiritoare, putin lemnoasa la baza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimtate rotund si flori mici, de la violet la roz pai. Fructul rotunjor arata ca o roata de cas, de aceea numele de „casul-popii”. Nu exista probabil decit putini copii crescuti la tara care n-au mincat aceste „rotite de cas” sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele si tulpinile se culeg din iunie pina in septembrie. Inrucat la uscat se pierd din substantele micilaginoase, planta ar trebui utilizata cit se poate de proaspata. Dar si planta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare. Nalba se dovedeste benefica mai ales sub fomra de ceai in inflamatiile mucoaselor din interiorul organismului, in gasitrite, in inflamatiile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale si alte cavitatii bucale, ca si in ulcerele gastrice (stomacale) si intestinale. In acest scop se poate prepara o supa de frunze amestecate cu orz. Intii se lasa orzul sa fiarba, iar cind s-a racit, se adauga frunzele de nalba. Nalba este indicata si in caz de secretie pulmonara abundenta, bronsita, tuse si raguseala puternica (deci in laringita), amigdalita si gura uscata. Ca sa nu se distruga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte in apa rece, pentru a se forma asa-numitul extract rece. Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute in inghitituri mici. Chiar si in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea incurabil, care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minim 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele si florile, zdrobite, strecurate si bine inalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhiilor si pe piept. Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalba caldut, pentru cazurile rare cind apare o secare a secretiei lacrimale, care creeaza bolnavului o oarecare indispozitie si snzatia de neajutorare. Spalaturile cu nalba calduta sunt benefice in alergiile tenului, care provoaca mincarimi si usturimi faciale. Nalba este folosita, extern, pentru rani, abecese, picioare sau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. In aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea „Moduri de folosire”).Aceste bai au dat in practica rezultatele cel mai bune. Ele sunt foarte indicate tocmai dupa o fractura la picior, cind aceasta este tot mereu suprasolicitat si se umfla. „In vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste ani in urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul si intr-o zi a trebuit sa se interneze iarasi in spital. Am intalnit-o dupa ce a fost ecternata, schiopatind tare, iar piciorul era umflat pana peste genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luat impreuna nalbe proaspete. A doua zi si-a inceput baile. Nu exagerez cind povestesc ca dupa o saptamina n-a mai avut nevoie de baston si piciorul arata din nou normal. La fel a fost si cu o alta femeie care-si fracturase incheietura miini drepte si aceasta o jena tot mereu. Ce gospodina si mama isi poate meneja mina drepata? In fiecare noapte, mina ii zvacnea si mult timp i s-a umflat zilnic. Intilnind-o, am sfatuit-o sa faca bai cu nalba. Si acest caz s-a amerliorat grabnic.”Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrinete. Si aici ajuta baile de nalba combinata cu frunze proaspete de patilagina. Acestea din urma se spala bine si se aplica umede pe rana deschisa. Rana se inchide peste noapte si nu se mai deschide, chiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva cu o astfel de rana deschisa, uramti sfetul in legatura cu frunzele proaspete de patlagina. Veti fi surprinsi cit de repede se va inchide leziunea. Si nu veti mai gindi, citind aceste rinduri: „Aici chiar exagerati rau de tot!” Cele spuse, se bazeaza pe experienta dobandita in timp. Iata o istorioara care, desi para miraculoasa corespunde totusi realitatii: „Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta planta medicinala care se tiraste pe pamint. Sedeam intr-o zi in Linz, singura la o masa a cazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. O doamna s-a asezat la masa mea si, intrind in vorba, am aflat ca-si face griji in legatura cu sotul ei care trebuie sa se interneze periodic la spital, iar de curind si-a pierdut si vocea. Medicii tot evitau sa raspunda la intrebarile ei si ii era teama sa nu fie vorba despre un cancer laringian. „Nu fiti descurajata” i-am spus. „Incercati cu plante medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta la laringite.Se face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul – amestecate cu faina de orz – se aplica peste noaptea sub forma de comprese calde de terci.” Aceasta s-a intimplat intr-o joi. La masa ne-am inprietenit si am facut schimb de adrese. Saptamina urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a telefonat: „Un inger pazitor v-a scos in calea mea si m-a trimis la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum ati spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat intentia mea de a-l scoate pe tatal ei din spital, ca sa incerc sa-l tratez cu plantye medicinale. <> mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis si el ca n-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat sotul acasa; el facea gargara, iar eu ii puneam comprese calde la git. De citeva zile si-a recapatat chiar si glasul.” Dupa o saptamina a veni un al doilea telefon: „Sotul meu e bine si spera sa-si poata relua curind orele si sa-si tina cursurile. As vrea doar sa va mai comunic ce a zis medicul primar care-l consulta pe barbatul meu, cind i-am povestit totul: <>.”Buna noastra nalba nu este deci eficae doar in laringite, ci si in cancer laringian. In astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste noapte cantitatea de plante necesara dozei pe o zi sa stea la macerat in 2 1 litri de apa (1 lingurita cu varf de plante de 1 litru de apa). Dimineata, maceratul se incalzeste usor si se tine intr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul zilei, incetul cu incetul, iar cu restul se face gargara. In cazul unei uscaciuni a gurii, gitlejului si nasului, care stirneste deseori o puternica nevozitate a bolnavului, se face tot gragara si se clateste gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalba. Si contra uscaciunii ochilor se folosesc cu succes bai si comprese cu acleasi ceai. Nalba, care creste mai ales pe linga gospodariile taranesti, este alungata tot mai mult in zilele noastre din aceste locuri. In stradania de a indeparta umezeala si murdaria si de a da casei un aspect placut si in exterior, se toarna deseori o fisie de beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia insa nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnului!”.


Mod de folosire: -prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurita (cu varf) de plante la 1 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, dimineata se incalzeste usor.-bai de picioare si miini: 2 miini pline de nalba se lasa peste noapte in apa rece, intr-un recipient de 5 litri. A doua zi se incalzeste totul atit cat suporta miinile si picioarele. Durata baii – 20 minute. Apa, reincalzita, poate fi folosita inca de 2 ori.-comrepse: Resurile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc usor in putina apa si se face un terci, amestecindu-le cu faina de orz; terciul se intinde pe o bucata de pinza si se aplica local, cit e cald. 

No comments:

Post a Comment