Thursday, August 8, 2013

Echinaceea

Denumire stiintifica echinaceea:

Echinacea purpurea

Proprietati terapeutice echinaceea:

Intern:
-   imunostimulent puternic (polizaharidele cu greutate moleculară mare pe care le conţine intensifică fagocitoza), antibiotic bun, bacteriostatic prin inhibarea hialunoridazei), antiviral bun, diaforetic bun, depurativ mediu, analgezic uşor, antitoxic bun.
Extern:
- antiseptic puternic, stimulent bun al imunităţii locale, cicatrizant bun.

Tratamente naturiste cu echinaceea  modalitati de administrare

Boli tratate cu echinaceea

- echinaceea este foarte bine folosita in cazurile de faringită, laringită, traheită, amigdalită, bronşită, pneumonie (adjuvant)  se administreaza in aceste afectiuni sub forma pulbere de echinaceea, de 4-5 ori pe zi cateun varf de cuţit. Pentru persoane care nu pot tolera pulberea din cauzaefectului caustic la limba, se poate se poate combina cu miere de albine
- pentru afectiuni precum gripă, infecţii respiratorii in fază acută  se administreaza pulbere de echinaceea luată foarte des. Este bine ca din oră �n oră să se administreze cateun varf  de cuţit din aceasta pulbere. Se poate asocia cu o plantă uşor emolientă pentru a fi mai usor suportata:  rădăcină de brusture, tătăneasă sau ciuboţica cucului
- pentru tumori benigne  se administreaza sub forma de pulbere de echinaceea in cure de lungă durată -  cel putin patru luni
- in cazurile de mastoză  se administreaza pulbere de echinaceea. Se vor face cure de cate 3 luni, recomandandu-se in acelasi timp o alimentatie lacto-vegetariana.
- pentru profilaxia bolii canceroase, este un bun adjuvant in tratamentul bolii canceroase  se administreaza o linguriţă de pulbere de echinaceea de care 4 ori pe zi, inainte de mese. Curele de acest fel dureaza 6 luni cu cate o luna de pauza dupa fiecare jumatate de an.
- in cazurile de leucemie  se administreaza pulbere de echinaceea pe durate lungi  de la 4 luni in sus
- pentru inflamaţii ganglionare, dar si pentru infecţii cu stafilococ auriu  se administeraza sub forma de pulbere sau macerat la rece de echinaceea, pe eprioade de mai multe luni
- pentru persoanele care sufera de reumatism infecţios sau eczeme infecţioase  se consuma sub formă de pulbere
- in caz de herpes sau hepatita 
se combină in proporţii egale cu pulbere de anghinare . Din acest amestec se va consuma cate o lingurita de 4 ori pe zi.
- pentru rănile cu risc mare de infectare  se va spăla zona afectata cu macerat de echinacea, si apoi se aplica comprese cate cel putin o ora in fiecare zi. Dupa ce compresa se da jos, se va spala inca o data rana.
- pentru rani supurande, rani purulente  se vor face comprese cu echinaceea
- in cazul eczemelor infecţioase şi alergice  se vor face cataplasme cu echinaceea, cate jumatate de ora, de 2-3 ori pe zi.
- in caz de gangrena  se va face cate o cataplasmă cu echinaceea minim 4 ore pe zi, ulteriro rana lasandu-se la aer cateva ore pentru a se usca

Dumbravnic

Denumire stiintifica :

Melittis melissophyllum.

Denumire populara dumbravnic:

avrameasca, bribonic, dobrisor, dobromnic, dubrajnic, harmaneasca, iarba

Proprietati terapeutice dumbravnic:

-  are efect antiseptic putandu-se folosi cu succes in distrugerea colibacililor
- dumbravnicul are caracter diuretic. la diferite răni pe care le vindecă foarte repede.

Afectiuni care se trateaza cu dumbravnic:

boli tratate cu dumbravnic: amigdalită (gargară), cefalee, colici intestinale, dureri abdominale sau de stomac, flebite (extern), hernie (cataplasme), infecţii urinare, insomnii, nevroză, palpitaţii, paralizii (atat intern cat şi extern), pareze periferice, plăgi greu vindecabile, ulceraţii ale gambei.

Mod de preparare dumbravnic:

- la 250 ml de apă fierbinte se vor pune 2 linguriţe de dumbravnic. Se lasa acoperit timp de 10 minute si apoi se strecoară. Se pot bea cate 2 ceaiuri pe zi.
- pentru uzul extern se vor folosi la 500 ml apă 4 linguri de dumbravnic  Se fierb 10 minute si se strecoară. SAstfel de poate folosi pentru pansamente si frectii in caz de paralizii sau pareze
- tinctură din 20 g de dumbravnic se vor pune in 250 de ml de alcool alimentar de 70 de grade, se depoziteaza in sticle si se tin etans la temperatura camerei timp de 15 zile dupa care se strecoară. Se pot folosi apoi cate 10 picături pană la o linguriţă diluate in apa, de trei ori pe zi.

Dumbravnicul in traditia populara

Primăvara frunzele  de dumbravnic macerate in vin alb constituia băutura populară in unele sate din Transilvania. Peste tot se punea in lăzi cu haine pentru miros şi contra moliilor.
Ceaiul din dumbrovnic, in amestec cu iarba frigurilor (Centaurium umbellatum), se folosea, in Munţii Apuseni, contra durerilor de stomac.
in unele părţi, dumbravnicul se fierbea şi se aplica bolnavilor de mătrice. Cu decoct se spălau şi se făceau comprese contra durerilor de cap şi la umflăturile de la grumaz.
Din frunzele uscate de dumbravnic se făceau ţigări, pe care le fumau bolnavii de cel perita. Ceaiul din tulpinile florifere, cu trandafir alb, se lua pentru inăduşeală.
Planta pisată se punea in rachiu, se lăsa să se macereze şi apoi se lua de 3 ori pe zi, cate un păhăruţ, pentru ivătămătură; sau se luau in vin, cu puţin piper.
in munţii Apuseni se credea că miroase doar pană cantă cucul, apoi

Dobrita

Denumire stiintifica drobita:

Genista tinctoria

Denumire populara drobita:

bobiţei,  brabă, dinitră, drebsoi, drog, flori galbene, genistră, grozamă, iniştrea, lemnul bobului, schinistră, şinistră.

Proprietati terapeutice drobita:
- dobrita are proprietatea de a stimula secreţiile gastrice, conţinand substanţe amare este indicat in lipsa poftei de mancare.
- dobrita este un foarte bun depurativ, diuretic şi totodată laxativ.
- seminţele de dobrita sunt un puternic purgativ.
- acţiunea externă este de cicatrizare şi epitelizare.

Afectiuni care se trateaza cu drobita:

boli tratate cu dobrita: constipaţie, hipotiroidie, reumatism, splină-chiar in cazurile tumorale, vopsirea părului in galben.

Mod de preparare drobita  ceai de dobrita

- ceai de dobrita  la 250 ml apă fierbinte se vor pune 2 linguriţe de dobrita. Se acopera timp de 10 minute, se strecoară şi se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi.

Dobrita in traditia populara

Cu dobrita se colora in verde şi galben. Ceaiul din tulpinile florifere de dobrita se lua contra durerilor de stomac. Se mai foloseşte pentru vopsirea părului in

Deditei

Denumire stiintifica deditei:

Pulsatilla vulgaris

Denumire populara deditei:

adormiţele, brebenel, dediţei de pădure, dediţei vineţii, floarea paştelui, floarea-ursului, floarea-vantului, iarba-vantului, oiţe, sisinei, spanţ, vanturele.

Proprietati terapeutice deditei:

- se poate folosi pentru efectele anestezice sau de refacere in foarte multe afecţiuni in special pentru tratarea eczemelor pruriginoase şi zemuinde.

Afectiuni tratate cu deditei:

boli tratate cu deditei: amenoree, anexite, blenoragie, boli uterine (sedativ), climacteriu, dismenoree, dermatoze, dureri articulare, eczeme pruriginoase şi zemuinde, eriteme cutanate, migrene, nevralgii, nevroze, orhite, ovarite, paralizii-pareze ale nervilor  periferici, pecingine, reumatism, sciatică, sedativ nervos, tulburări de ritm cardiac, tuse pe bază nervoasă, uretrite.

de preparare deditei: tinctura de deditei, ceai de deditei, suc de deditei:

- tinctură de deditei  in proportie de 1/5, deditei  planta maruntita si alcool alimentar de 70 de grade. Acestt amestect se tine timp de 15 zile la temperatura camerei, agitand des. La final se strecoară si după această perioadă şi se va putea consuma cate o linguriţă diluată cu apa
- ceai de deditei: se face dintr-o linguriţă de plantă care se pune in 250 ml de apă fierbinte. Se lasa acoperit timp de 15 minute dupa care se strecoara. Se poate bea cate un ceai pe zi.
- sucul de deditei are proprietăţi revulsive.

Deditei in traditia populara

Tulpinile de deditei se foloseau pentru vopsit in verde şi albastru in amestec cu floarea soarelui, fierte an borş, in care se punea piatră acră şi vanătă.
Din frunzele de deditei se făcea o fiertură care se picura in ochi sau numai se spălau cu ea contra durerilor. Cu tulpinile florifere se făceau scăldători.
Cu florile uscate de deditei se afumau copiii care nu puteau dormi noaptea. Se punea pe o lopăţică puţin jăratec, se lua 3 degete de flori şi se presărau pe el, afumandu-se

Wednesday, August 7, 2013

CURMALUL

Curmalul are actiune tonifianta, fiind recomandat ca energizant in convalescents, astenii si graviditate. Curmalul este indicat si in dispepsii.
Este copacul caracteristic oazelor arabe, denumit si "regele oazelor" care isi umezeste picioarele in apa si isi ridica spre cerul arzator capul. In patria de origine atinge dimensiuni impresionante. Trunchiurile, inalte de 15-20 m, neramificate sunt invelite intr-o retea de fibre si poarta in varf un manunchi e frunze penate de pana la 3m lungime.
In conditii de apartament nu ajunge sa formeze trunchi. Florile masculine si feminine sunt plasate pe indivizi diferiti. Fructele asemanatoare prunelor au un continut ridicat de zaharuri si constituie principalul aliment pentru diverse populatii indigene. Utilitate au si celelalte parti ale plantei (lemnul, frunzele, fibrele). Curmalul, si in general palmierii, sunt plante relativ usor de cultivat daca se tine seama de cateva aspecte esentiale:
Apartine grupului palmierilor si provine din regiuni subtropicale ale globului (Nordul Africii, insulele Canare pana in Vestul Asiei) si este cultivat in plantatie, din timpurile cele mai vechi.

Curpen

Denumire stiintifica curpen:

Geranium robertianum

Denumire populara curpen:

archit, curmen, curpăn de pădure, curpănaş, curpen alb, curpen de pădure, curpeniţă, curpin, curpini albi, curpini negri, luminoasă, năprasnic, vie pădureană, viţă albă, viţişoară.

Proprietati terapeutice curpen

- antiinflamator
- antibiotic limitand inmulţirea bacteriilor, antimalarice, elimină sau limitează procesul inflamator
- util in terapia malariei, contribuie la creşterea părului.

Afectiuni care se trateaza cu curpen:

boli tratate cu crupen: adenopatii, faringită, prostatită, malarie, striuri uretrale

Mod de preparare curpen:

- se administreaza sub forma de ceai din 2 linguriţe de frunze de curpen mărunţite care se pun in 250 ml apă cfierbinte. Se va lăsa apoi acoperit timp de un sfert de ora si apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
- extern  se fac cataplasme sau comprese de curpen care se pot ţine pană la 24 ore in funcţie de toleranţa fiecaruia

Curpenul in traditia populara

Cu tulpinile florifere de curpen se făceau băi contra durerilor de picioare. Era o plantă temută deoarece se credea că cei care dau

Ciumarea


Ecologie: planta vegeteaza in toata tara prin lunci, livezi, pasuni umede, santuri, pe malul apelor.
Organul vegetal utilizat: partile aeriene ale plantei.
Perioada de recoltare: iunie-august in timpul infloririi.
Afectiuni tratate
  • Uz intern � (antibacterian, antiinflamator, diuretic) � hipogalactie (creste secretia de lapte), diabet (actiune hipoglicemianta), helmintiaza.
Mod de folosire
  • Uz intern � Infuzie dintr-o lingura de pulbere de planta la o cana cu apa clocotita (250 ml). Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau doua cani pe zi, dupa mese. Tinctura preparata din 10 g planta uscata si pisata marunt la 100 ml alcool de 70�, care se tine la macerat opt zile. Se iau, de trei ori pe zi, cate 20 de picaturi in putina apa, dupa mese.